Cresterea si implinirea fizica a copiilor, adolescentilor si tinerilor adulti vegetarieni din Flandra a fost recent (1996) studianta in partea flamanda a Belgiei. Rezultatele acestei investigatii au fost prezentate la cel de-al Treilea Congres International asupra Nutritiei Vegetariene, care a avut loc la Universitatea Loma Linda, California, in perioada 24-26 Martie, 1997.

Un rezumat al lucrarii 'Caracteristicile cresterii, dezvoltarii si implinirii fizice a copiilor, adolescentilor si tinerilor adulti din Flandra' de Marcel Hebbelinck, Peter Clarys, si Ann De Malsche (Vrije Universiteit din Brussel, Laboratoarele de Biometrie Umana si de Chimie Biologica) este prezentata aici de catre autorul principal.

In Europa Occidentala astazi un numar crescand de copii si tineri adopta o dieta vegetariana fie din cauza ca sunt crescuti in familii vegetariene fie pentru ca au decis singuri sa devina vegetarieni.

A fost exprimata grija privind riscurile deficientei de nutrienti ce ar putea afecta cresterea si dezvoltarea copiilor si adolescentilor vegetarieni, in special a celor bazati pe diete strict vegetariene (vegan) si diete macrobiotice. Adecvabilitatea nutritionala a dietei lacto-ovo-vegetariene a fost pe larg discutata de catre Jacobs si Dwyer (1988) si mai recent de catre Sanders si Reddy (1994). Majoritatea studiilor consultate au subliniat aspectele de sanatate a copiilor prescolari, dar foarte putine au investigat cresterea, compozitia organismului, maturizarea si starea implinirii fizice a copiilor de varsta scolara si adolescentilor vegetarieni. De exemplu, in asa-numitul Studiu la Farm (o comuna vegetariana in Tennessee), O'Connel si colab. au aratat ca inaltimea corporala a copiilor sub 10 ani, crescuti intr-o comunitate vegetariana, s-a situat simtitor sub valorile de referinta din SUA.

Din contra, in doua studii asupra copiilor din comunitatile Adventistilor de Ziua a Saptea (AZS), care urmeaza pe scara larga un mod de viata vegetarian, nu au fost descoperite diferente semnificative in inaltime, cu exceptia baietilor AZS de varsta scolara, care erau in mod semnificativ mai inalti. Dupa controlul diferentelor de inaltime, baietii si fetele din scolile AZS au fost gasiti mai slabi decat partenerii lor din scolile publice.

Din cauza penuriei de date asupra cresterii fizice, dezvoltarea puberala si implinirea fizica a copiilor, adolescentilor si tinerilor adulti vegetarieni, am demarat un studiu pentru a estima aporturile medii zilnice de energie din alimente la un total de 82 copii (Grupa A: 6-10 ani - fete si 6-12 ani - baieti), adolescenti (Grupa B: 10-16 ani - fete si 12-18 ani - baieti), si tineri adulti (Grupa C: 16-30 ani - fete si 18-30 ani - baieti).

Studiul a inclus determinarea aportului energetic din hrana (chestionare de frecventa alimentara pentru 7 zile), caractere pubice (par pubic, dezvoltare a sanilor si ciclu menstrual la fete; par pubic si dezvoltare a genitalelor la baieti) (= maturizare sexuala), dinamometrie palmara (= forta priza), saritura in lungime de pe loc (= forta exploziva in picioare), exercitii abdominale timp de 30 sec. (= rezistenta musculara dinamica abdominala) si un test de 3 minute mars (= anduranta cardiorespiratorie). Toate rezultatele au fost comparate cu valori de referinta adecvate.

Resultate
Aportul energetic alimentar al copiilor, adolescentilor si tinerilor adulti vegetarieni au fost mult sub valorile de referinta, cu cele mai mari diferente la baietii de 15 ani (nr.=4) si fete de 15 ani (nr.=3), la fetele de 11 ani (nr.=3) si la tinerii barbati adulti (nr.=13), atingand 66%, 51%, 71% si 68% din valorile de referinta respective. In ciuda acestui aport energetic scazut, subiectii vegetarieni au atins inaltime corporala normala dar au fost mai slabi (indici de greutate corporala si de grosime a pielii mai scazuti). Trebuie subliniat ca normele energetice recomandate reprezinta nevoile medii ale indivizilor si trebuie privite ca estimate empiric derivate aplicabile pentru o populatie generala. Mai mult, nu s-au facut nici un fel de norme pentru diferentele in utilizarea energiei alimentare, in special in populatii speciale cum ar fi vegetarienii.

In ce priveste implinirea fizica, testele asupra copiilor vegetarieni (Grupa A) nu au fost diferite de valorile de referinta ale populatiei. Oricum, baietii si fetele adolescenti vegetarieni (Grupa B) si tinerii adulti (Grupa C) au obtinut punctaje la nivelul mediei sau sub medie la saritura in lungime de pe loc si exercitii abdominale timp de 30 secunde. Din contra, subiectii vegetarieni ai grupei B (adolescenti) si grupei C (adulti tineri) s-au comportat mai bine in testul de mars decat grupul de referinta. Aceasta din urma descoperire sugereaza ca subiectii vegetarieni au avut o capacitate de anduranta cardiorespiratorie mai buna. In aceasta directie, ar trebui mentionat ca un factor favorizant ar putea sa fi fost practicarea sporturilor orientate pe rezistenta a populatiei vegetariene studiate. Mai mult, valorile relativ scazute ale masei corporale si grasimii subcutanate s-ar putea sa fi contribuit la mai buna anduranta cardiorespiratorie a subiectilor vegetarieni.

Cu privire la dezvoltarea puberala am aflat ca (cu exceptia unei fete de 12 ani care s-a dezvoltat mai repede) baietii si fetele vegetarieni (Grupa B) au atins stadiile de maturizare sexuala in limitele normale. Mai mult, media varstei primei menstruatii de 13.2 ani in studiul prezent corespunde cu cea mai recenta cifra (1990) asupra fetelor din Flandra.

In concluzie, rezultatele prezentului studiu sprijina punctul de vedere ca o dieta lacto-(ovo)-vegetariana sustine cresterea si dezvoltarea fizica adecvate. In comparatie cu valorile de referinta, tinerii vegetarieni sunt mai slabi, cumuleaza mai putin in testele de forta, dar mai mult in anduranta cardiorespiratorie.

Prof. Dr. Marcel Hebbelinck

• Al 3-lea Congres International asupra Nutritiei Vegetariene